CONTRABÁS, (1) contrabasuri, s. n., (2) contrabași s. m. 1. S. n. Cel mai mare instrument muzical cu coarde și arcuș, având registrul cel mai grav din familia violelor. 2. S. m. Contrabasist. – Din fr. contrebasse. (Sursa: DEX '98 )

CONTRABÁS1 ~uri n. Instrument muzical cu coarde și arcuș, care produce sunete din cel mai jos registru. /<fr. contrebasse (Sursa: NODEX )

CONTRABÁS s.n. 1. Instrument muzical cu registru grav, cu coarde și arcuș, al cărui sunet este cu o octavă mai jos decât acela al violoncelului. 2. (Rar) Instrument metalic de suflat, al cărui sunet este cu o octavă mai jos decât acela al basului. [Pl. -asuri, (s.m.) -ași. / < it. contrabasso, cf. fr. contrebasse]. (Sursa: DN )

CONTRABÁS I. s. n. 1. instrument muzical cu coarde și arcuș, cu registrul cel mai grav. 2. instrument metalic de suflat al cărui sunet este cu o octavă mai jos decât acela al basului. II. s. m. contrabasist. (< fr. contrebasse, it. contrabasso) (Sursa: MDN )

CONTRABÁS s. (MUZ.) 1. (reg.) broancă, gordună, scroafă, diplă mare. (~ul are registrul grav.) 2. contrabasist, (rar) basist. (Partida ~șilor din orchestră.) (Sursa: Sinonime )

contrabás (instrument) s. n., pl. contrabásuri (Sursa: Ortografic )

contrabás n., pl. urĭ (fr. contrebasse, f. V. bas). Muz. Un fel de vioară foarte mare (de înălțimea unuĭ om) cu sunetu foarte gros. Un fel de trompetă foarte groasă cu sunetu cu o octavă maĭ jos de cît basu ordinar. V. gordună. (Sursa: Scriban )