CONVÉCTOR, convectoare, s. n. Aparat folosit pentru condiționarea aerului în cameră prin circulație forțată, compus dintr-o baterie de încălzire, una de răcire, un filtru de aer și un ventilator. [Pl. și: (m.) convectori] – Din fr. convecteur. (Sursa: DEX '98 )

CONVECTÓR ~oáre n. Aparat de încălzire centrală cu apă sau cu abur. ◊ ~ de climatizare aparat de condiționare locală a aerului dintr-o încăpere. /<fr. convecteur (Sursa: NODEX )

CONVECTÓR s.n. (Tehn.) Corp de încălzit folosit în instalațiile de încălzire centrală. [< fr. convecteur]. (Sursa: DN )

CONVECTÓR s. n. corp de încălzit care funcționează pe principiul convecției, în instalațiile de încălzire centrală. (< fr. convecteur, engl. convector) (Sursa: MDN )

convectór s. n., pl. convectoáre (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
convector (pl. -oare)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular convector convectorul
plural convectoare convectoarele
genitiv-dativ singular convector convectorului
plural convectoare convectoarelor
vocativ singular
plural