CONVULSÍV, -Ă, convulsivi, -e, adj. Care se referă la convulsii; care provoacă convulsii, caracterizat prin convulsii, însoțit de convulsii. ◊ Tuse convulsivă = boală infecto-contagioasă, frecventă la copii, caracterizată prin accese de tuse spasmodică, de o mare violență; tuse măgărească. – Din fr. convulsif. (Sursa: DEX '98 )

CONVULSÍV, -Ă adj. Care produce, care se manifestă prin convulsii, cu convulsii. ◊ Tuse convulsivă = boală infecțioasă, care se manifestă mai ales la copii, caracterizată prin tuse puternică cu convulsii; tuse măgărească. [< fr. convulsif]. (Sursa: DN )

CONVULSÍV, -Ă adj. care produce, care se manifestă prin convulsii. ♦ tuse ~ă = boală infecțioasă la copii care se manifestă prin tuse puternică cu convulsii. (< fr. convulsif) (Sursa: MDN )

CONVULSÍV adj. spasmodic, spastic. (Tremur ~.) (Sursa: Sinonime )

convulsív adj. m., pl. convulsívi; f. sg. convulsívă, p1. convulsíve (Sursa: Ortografic )

convulsív, -ă adj. (d. convulsiune; fr. convulsif). Med. Însoțit de convulsiunĭ: tuse convulsivă (pop. tuse măgărească). (Sursa: Scriban )

CONVULSÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care produce convulsii; caracterizat prin convulsii; spasmodic. Maladie ~ă. Tuse ~ă. 2) Care are caracter de convulsie. Agitație ~ă. Mișcare ~ă. Râs ~. Gest ~. /<fr. convulsif (Sursa: NODEX )

TUSE CONVULSÍVĂ s. (MED.) (pop.) tuse măgă-rească, (reg.) buduhoală, măgăreață. (Sursa: Sinonime )