COPÉRTĂ, coperte, s. f. Învelișul protector al unei cărți, al unei publicații, al unui caiet etc.; scoarță, învelitoare. [Pl. și: coperți] – Din it. coperta. (Sursa: DEX '98 )
COPÉRTĂ ~e f. Înveliș protector de carton sau de hârtie groasă care se pune la o carte sau la un caiet. [G.-D. copertei; Pl. și coperți] /<it. coperta (Sursa: NODEX )
COPÉRTĂ s.f. Înveliș de carte, de caiet etc., învelitoare, scoarță. [Pl. -rte, -rți. / < it. coperta]. (Sursa: DN )
COPÉRTĂ s. f. înveliș de carte, de caiet etc., învelitoare, scoarță. (< it. coperta) (Sursa: MDN )
COPÉRTĂ s. învelitoare, scoarță, (înv. și reg.) tartaj, (reg.) tablă. (~ a unei cărți.) (Sursa: Sinonime )
COPÉRTĂ s. v. plic. (Sursa: Sinonime )
copértă s.f., g.-d. art. copértei; pl. copérte / copérți (Sursa: Ortografic )
copértă f., pl. e (it. coperta și coverta, id. d. coprire, a acoperi). Plic (Rar). Scoarță (învălitoare [!]) de carte. – Pop. cupertă, plic; covertă și cuvertă (ngr. kuvérta), punte (la corabie). (Sursa: Scriban )
coperta verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) coperta | copertare | copertat | copertând | singular | plural | copertează | copertați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | copertez | (să) copertez | copertam | copertai | copertasem | a II-a (tu) | copertezi | (să) copertezi | copertai | copertași | copertaseși | a III-a (el, ea) | copertează | (să) coperteze | coperta | copertă | copertase | plural | I (noi) | copertăm | (să) copertăm | copertam | copertarăm | copertaserăm, copertasem* | a II-a (voi) | copertați | (să) copertați | copertați | copertarăți | copertaserăți, copertaseți* | a III-a (ei, ele) | copertează | (să) coperteze | copertau | copertară | copertaseră | * Formă nerecomandată copertă (pl. -te) substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | copertă | coperta | plural | coperte | copertele | genitiv-dativ | singular | coperte | copertei | plural | coperte | copertelor | vocativ | singular | copertă, coperto | plural | copertelor | copertă (pl. -ți) substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | copertă | coperta | plural | coperți | coperțile | genitiv-dativ | singular | coperți | coperții | plural | coperți | coperților | vocativ | singular | copertă, coperto | plural | coperților |
|