COPERTÍNĂ, copertine, s. f. Element de construcție cu suprafață plană, care acoperă de obicei intrarea într-o clădire. – Din it. copertina. (Sursa: DEX '98 )

COPERTÍNĂ s.f. 1. Copertă (de carte, de caiet); (p. ext.) acoperitoare. 2. (Constr.) Element de construcție cu suprafață plană, care acoperă de obicei o ieșire. [< it. copertina]. (Sursa: DN )

COPERTÍNĂ s. f. element de construcție cu suprafață plană, care acoperă de obicei o ieșire. (< it. copertina) (Sursa: MDN )

copertínă s. f., g.-d. art. copertínei; pl. copertíne (Sursa: Ortografic )