CORNÉE, cornee, s. f. Membrana anterioară, transparentă, a ochiului. [Pr.:-ne-e] – Din fr. cornée. (Sursa: DEX '98 )

CORNÉE ~ f. Membrană anterioară, transparentă a ochiului. [G.-D. corneei; Sil. -ne-e] /<fr. cornée (Sursa: NODEX )

CORNÉE s.f. Membrană transparentă care se găsește în partea de dinainte a ochiului. [Pron. -ne-e. / < fr. cornée, cf. lat. (tunica) cornea]. (Sursa: DN )

CORNÉE s. f. membrană anterioară, transparentă, a ochiului. (< fr. cornée, lat. cornea) (Sursa: MDN )

CORNÉE s. (ANAT.) (înv.) linte. (Corneea ochiului.) (Sursa: Sinonime )

cornée s. f., art. cornéea, g.-d. art. cornéei; pl. cornée (Sursa: Ortografic )

cornéĭe f., pl. (fr. cornée, d. lat. córneus, córnea, córneum, de corn, adică „străveziu”). Anat. Membrana transparentă care acopere lumina ochĭuluĭ. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
cornee   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cornee corneea
plural cornee corneele
genitiv-dativ singular cornee corneei
plural cornee corneelor
vocativ singular cornee, corneeo
plural corneelor