CORNIȘÓR, cornișoare, s. n. (Bot.) 1. Brăduț (1). 2. Mică plantă erbacee de munte, cu tulpina târâtoare, cu frunze lanceolate, fin dințate și cu spice terminale (Lycopodium annotinum). – Corn1 + suf. -ișor. (Sursa: DEX '98 )

CORNIȘÓR ~oáre n. (diminutiv de la corn) Plantă erbacee asemănătoare cu cetina de brad, care crește pe stânci și prin pădurile de munte. /corn + suf. ~ișor (Sursa: NODEX )

CORNIȘÓR s. v. piedicuță, ploșnicar. (Sursa: Sinonime )

cornișór (corn mic) s. n., pl. cornișoáre (Sursa: Ortografic )