COTÓC s. v. fofează. (Sursa: Sinonime )

cotóc (instrument) s. n., pl. cotoáce (Sursa: Ortografic )

cotóc m. (var. din cotoĭ, motoc și bg. koták, motan). Vest Cotoĭ, motan (Ĭov. 56, 114, 117 și 118). S. n., pl. oace. Fie-care din cele doŭă lemne în care intră spetezele și formează la un loc codirla caruluĭ. La țesut fie-care din cele doŭă lemne care susțin bețele pe care se învîrtesc mosoarele și care, la un loc, seamănă a codirlă. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
cotoc (instrument; -oace)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotoc cotocul
plural cotoace cotoacele
genitiv-dativ singular cotoc cotocului
plural cotoace cotoacelor
vocativ singular cotocule
plural cotoacelor