CROMATÍSM s. n. 1. Proprietate a razelor albe de a se descompune în raze de culori diferite. ♦ Aberație cromatică. 2. Succesiune de mai multe sunete aliate la distanță de un semiton; structură melodică în care predomină intervale de semiton. – Din fr. chromatisme. (Sursa: DEX '98 )

CROMATÍSM n. Însușire a razelor albe de a se descompune în raze de toate culorile spectrului. /<fr. chromatisme (Sursa: NODEX )

CROMATÍSM s.n. 1. Calitate a razelor albe de a se putea descompune în raze de culori diferite. ♦ Aberație cromatică. 2. Caracterul cromatic al unei melodii. [< fr. chromatisme]. (Sursa: DN )

CROMATÍSM s. n. 1. proprietate a razelor albe de a se descompune în raze de culori diferite. 2. aberație cromatică. 3. structură melodică în care predomină intervale cromatice. (< fr. chromatisme) (Sursa: MDN )

CROMATÍSM s. v. aberație cromatică. (Sursa: Sinonime )

cromatísm s. n. (Sursa: Ortografic )