CRONOGRÁF I. s. m. autor de cronici (1). II. s. n. 1. scriere populară reprezentând un fel de sinteză a istoriei generale. 2. instrument înregistrator al timpului. ◊ instrument folosit pentru verificarea funcționării ceasornicelor și a cronometrelor. (< fr. chronographe) (Sursa: MDN )

CRONOGRÁF s. v. cronicar. (Sursa: Sinonime )

cronográf (autor de cronici) s. m. (sil. -graf), pl. cronográfi (Sursa: Ortografic )

cronográf m. (vgr. hrono-gráphos). Scriitor de cronografiĭ, cronicar, analist. – Vechĭ hr- (după ngr.). (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
cronograf (autor)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cronograf cronograful
plural cronografi cronografii
genitiv-dativ singular cronograf cronografului
plural cronografi cronografilor
vocativ singular
plural