CURARIZÁ vb. I. tr. (Med.) A aplica unei persoane operația de curarizare. [< fr. curariser]. (Sursa: DN )
CURARIZÁ vb. tr. a administra curara în scop experimental (la animale) sau ca tratament (la oameni). (< fr. curariser) (Sursa: MDN )
curarizá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. curarizeáză (Sursa: Ortografic )
curariza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) curariza | curarizare | curarizat | curarizând | singular | plural | curarizează | curarizați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | curarizez | (să) curarizez | curarizam | curarizai | curarizasem | a II-a (tu) | curarizezi | (să) curarizezi | curarizai | curarizași | curarizaseși | a III-a (el, ea) | curarizează | (să) curarizeze | curariza | curariză | curarizase | plural | I (noi) | curarizăm | (să) curarizăm | curarizam | curarizarăm | curarizaserăm, curarizasem* | a II-a (voi) | curarizați | (să) curarizați | curarizați | curarizarăți | curarizaserăți, curarizaseți* | a III-a (ei, ele) | curarizează | (să) curarizeze | curarizau | curarizară | curarizaseră | * Formă nerecomandată
|