CURATÍV, -Ă, curativi, -e, adj. Care lecuiește, vindecă. ◊ Medicină curativă = parte a medicinii care se ocupă cu tratarea și cu vindecarea bolilor. – Din fr. curatif. (Sursa: DEX '98 )

CURATÍV, -Ă adj. Care vindecă; (fam.) tămăduitor. [< fr. curatif]. (Sursa: DN )

CURATÍV, -Ă adj. care vindecă o medicină ~ă = parte a medicinei care se ocupă cu tratarea și vindecarea bolilor. (< fr. curatif) (Sursa: MDN )

CURATÍV adj. (MED.) (rar) lecuitor, tămăduitor, vindecător. (Tratament ~.) (Sursa: Sinonime )

curatív adj. m., pl. curatívi; f. sg. curatívă, pl. curatíve (Sursa: Ortografic )

CURATÍV ~ă (~i, ~e) Care vindecă; care lecuiește. /<fr. curatif (Sursa: NODEX )