DALÁC s. n., s. m. 1. S. n. (Med.) Antrax. 2. S. m. Plantă erbacee otrăvitoare din familia liliaceelor, cu tulpina dreaptă, terminată cu o unică floare verzuie și cu fructul o boabă neagră-albăstrie de mărimea unui bob de mazăre; frunzele acestei plante sunt întrebuințate în popor pentru vindecarea dalacului (1) (Paris quadrifolia). – Din tc. dalak „splină”. (Sursa: DEX '98 )

DALÁC2 ~ci m. Plantă erbacee otrăvitoare din familia liliaceelor, de talie mică, ale cărei frunze se folosesc în medicina populară la tratarea dalacului. /< turc. dalak (Sursa: NODEX )

BURUIANĂ-DE-DALÁC s. v. lăsnicior. (Sursa: Sinonime )

DALÁC s. 1. v. antrax. 2. (BOT.; Paris quadrifolia) (reg.) aișor, bobiță, răsfug, boaba-vulpii, mărul-lupului, poama-vulpii, strugurul-lupului. (Sursa: Sinonime )

DALÁC s. v. gogoașă, păpălău, spanacul-ciobanilor. (Sursa: Sinonime )

PATLAGINĂ-DE-DALÁC s. v. lăsnicior. (Sursa: Sinonime )

dalác (plantă) s. m. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
dalac (plantă; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dalac dalacul
plural dalaci dalacii
genitiv-dativ singular dalac dalacului
plural dalaci dalacilor
vocativ singular
plural