DEBITÁNT, -Ă, debitanți, -te s. m. și f. Persoană care vinde într-un debit1 (1). ♦ (Înv.) Persoană care desface marfă cu amănuntul. – Din fr. débitant. (Sursa: DEX '98 )

DEBITÁNT, -Ă s.m. și f. Deținător al unui debit (de mărfuri); vânzător într-un debit. [< fr. débitant]. (Sursa: DN )

DEBITÁNT, -Ă s. m. f. deținător al unui debit1 (4); vânzător într-un debit. (< fr. débitant) (Sursa: MDN )

DEBITÁNT s. tutungiu, (înv., prin Mold. și Transilv.) traficant. (Sursa: Sinonime )

debitánt s. m., pl. debitánți (Sursa: Ortografic )

debitánt, -ă s. (fr. débitant). Cel ce ține un local de debit. (Sursa: Scriban )

DEBITÁNT1 ~tă (~ți, ~te) Care debitează; aflat în debit. /<fr. débitant (Sursa: NODEX )

DEBITÁNT2 ~ți m. 1) Persoană care deține un debit; proprietar al unui debit. 2) înv. Vânzător care desface marfa cu amănuntul. /<fr. débitant (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
debitant   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular debitant debitantul debitantă debitanta
plural debitanți debitanții debitante debitantele
genitiv-dativ singular debitant debitantului debitante debitantei
plural debitanți debitanților debitante debitantelor
vocativ singular
plural