DECALÁJ, decalaje, s. n. Distanțare în spațiu a două obiecte în raport cu poziția inițială a unuia față de celălalt; distanțare în timp a două sau mai multe fapte sau evenimente. ♦ Fig. Dezacord, nepotrivire între situații, concepții, evenimente sau fapte. – Din fr. décalage. (Sursa: DEX '98 )

DECALÁJ ~e n. 1) v. A DECALA și A SE DECALA. 2) fig. Nepotrivire între situații, stări de lucruri, atitudini; lipsă de armonie. /<fr. décalage (Sursa: NODEX )

DECALÁJ s.n. Distanțare în spațiu, în timp. ♦ Lipsă de armonie, disproporție, nepotrivire, dezacord (între situații, concepții etc.). [Cf. fr. décalage]. (Sursa: DN )

DECALÁJ s. n. 1. decalare. 2. (fig.) lipsă de armonie, disproporție, nepotrivire. (< fr. décalage) (Sursa: MDN )

Decalaj ≠ concordanță (Sursa: Antonime )

decaláj s. n., pl. decaláje (Sursa: Ortografic )