DECONCENTRÁ, deconcentréz, vb. I. Tranz. A repartiza pe un spațiu mai larg. (din fr. déconcentrer) (Sursa: MDN )
deconcentrá vb. → concentra (Sursa: Ortografic )
deconcentra verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) deconcentra | deconcentrare | deconcentrat | deconcentrând | singular | plural | deconcentrează | deconcentrați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | deconcentrez | (să) deconcentrez | deconcentram | deconcentrai | deconcentrasem | a II-a (tu) | deconcentrezi | (să) deconcentrezi | deconcentrai | deconcentrași | deconcentraseși | a III-a (el, ea) | deconcentrează | (să) deconcentreze | deconcentra | deconcentră | deconcentrase | plural | I (noi) | deconcentrăm | (să) deconcentrăm | deconcentram | deconcentrarăm | deconcentraserăm, deconcentrasem* | a II-a (voi) | deconcentrați | (să) deconcentrați | deconcentrați | deconcentrarăți | deconcentraserăți, deconcentraseți* | a III-a (ei, ele) | deconcentrează | (să) deconcentreze | deconcentrau | deconcentrară | deconcentraseră | * Formă nerecomandată
|