DEFERLÁ vb. I. intr. (Despre valuri) A se revărsa, a se sparge rostogolindu-se. [< fr. déferler]. (Sursa: DN )
DEFERLÁ vb. intr. (despre valuri) a se revărsa, a se sparge, rostogolindu-se. (< fr. déferler) (Sursa: MDN )
DEFERLÁ, pers. 3 deferleáză, vb. I. Intranz. (Despre valuri) A se revărsa, a se sparge, rostogolindu (Sursa: DOOM )
deferlá vb., ind. prez. 3 sg. deferleáză (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
deferla   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) deferla deferlare deferlat deferlând singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea) deferlează (să) deferleze deferla deferlă deferlase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele) deferlează (să) deferleze deferlau deferlară deferlaseră