DEFORMÁȚIE, deformații, s. f. Deformare. [Var.: deformațiúne s. f.] – Din fr. déformation, lat. deformatio, -onis. (Sursa: DEX '98 )

DEFORMÁȚIE s.f. Alterare, stricare a formei naturale sau primitive; deformare. ◊ Deformație profesională = apreciere eronată, mecanică, datorită deprinderilor căpătate prin exercitarea unei profesiuni. [Gen. -iei, var. deformațiune s.f. / cf. fr. déformation, it. deformazione, lat. deformatio]. (Sursa: DN )

DEFORMÁȚIE s. f. 1. deformare. ♦ ~ profesională = folosire mecanică, în viața de toate zilele, a deprinderilor căpătate prin exercitarea unei profesiuni. 2. (tehn.) operație prin care se obține o modificare permanentă a formei, volumului, suprafeței unui material. ♦ ~ plastică = prelucrare a unui material prin producerea unor modificări plastice. (< fr. déformation, lat. deformatio) (Sursa: MDN )

DEFORMÁȚIE s. 1. v. desfigurare. 2. deformare. (~ profesională.) (Sursa: Sinonime )

deformáție s. f. → formație (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
deformație   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deformație deformația
plural deformații deformațiile
genitiv-dativ singular deformații deformației
plural deformații deformațiilor
vocativ singular deformație, deformațio
plural deformațiilor