DENTÁL, -Ă adj., s.f. (Consoană) care se articulează atingând cu vârful limbii dinții incisivi superiori sau inferiori. [< fr. dental]. (Sursa: DN )

DENTÁL s.m. (Zool.) Moluscă marină cu capul acoperit de o cochilie deschisă la ambele capete în formă de corn. [Var. dentalium s.m. / < fr. dentale]. (Sursa: DN )

DENTÁL1 s. m. moluscă marină cu cochilia în formă de cornet. (< fr. dentale) (Sursa: MDN )

DENTÁL2, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin atingerea dinților incisivi, superiori sau inferiori, cu vârful limbii. (< fr. dental) (Sursa: MDN )

dentál adj. m., pl. dentáli; f. sg. dentálă, pl. dentále (Sursa: Ortografic )

DENTÁL ~ă (~i, ~e) și substantival (despre consoane) Care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi. /<fr. dental (Sursa: NODEX )