DERÁNJ, deranjuri, s. n. 1. Dezordine, neorânduială. 2. Fig. Tulburare a liniștii (cuiva), stânjenire, incomodare. – Din deranja (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )

DERÁNJ s.n. 1. Dezordine, neorânduială. 2. (Fig.) Tulburare a liniștii (cuiva); stingherire, incomodare. [< deranja]. (Sursa: DN )

DERÁNJ s. n. 1. dezordine, neorânduială. 2. (fig.) tulburare a liniștii cuiva; incomodare. (< deranja) (Sursa: MDN )

DERÁNJ s. 1. v. dezordine. 2. supărare. (Nu va fi nici un ~, dacă ...) (Sursa: Sinonime )

deránj s. n., pl. deránjuri (Sursa: Ortografic )

DERÁNJ ~uri n. 1) Lipsă de ordine; dezordine; debandadă; harababură. 2) fig. Tulburare a liniștii (cuiva). /v. a deranja (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
deranj   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular deranj deranjul
plural deranjuri deranjurile
genitiv-dativ singular deranj deranjului
plural deranjuri deranjurilor
vocativ singular
plural