DETALIÁ, detaliez, vb. I. Tranz. A arăta, a expune, a analiza, a demonstra ceva în mod amănunțit. ♦ Refl. (Rar) A ieși în evidență, a se contura în toate amănuntele. [Pr.: -li-a. – Var.: detailá vb. I] – Din it. dettagliare, fr. détailler. (Sursa: DEX '98 )
DETALIÁ vb. I. 1. tr. A analiza, a arăta (ceva) amănunțit. 2. refl. (Rar) A se contura, a se evidenția precis în amănunte. [Pron. -li-a, var. detaila vb. I. / < it. dettagliare, cf. fr. détailler]. (Sursa: DN )
DETALIÁ vb. tr. a demonstra, a analiza, a expune (ceva) amănunțit. (< it. dettagliare, fr. détailler) (Sursa: MDN )
detaliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. detaliéz, 3 sg. și pl. detaliáză, 1 pl. detaliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. și pl. detaliéze; ger. detaliínd (sil. -li-ind) (Sursa: Ortografic )
A DETALIÁ ~éz tranz. 1) A cerceta în detaliu. 2) A expune cu lux de amănunte. [Sil. -li-a] /<fr. détailler (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
detalia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) detalia detaliere detaliat detaliind singular plural
detaliază detaliați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) detaliez (să) detaliez detaliam detaliai detaliasem
a II-a (tu) detaliezi (să) detaliezi detaliai detaliași detaliaseși
a III-a (el, ea) detaliază (să) detalieze detalia detalie detaliase
plural I (noi) detaliem (să) detaliem detaliam detaliarăm detaliaserăm, detaliasem*
a II-a (voi) detaliați (să) detaliați detaliați detaliarăți detaliaserăți, detaliaseți*
a III-a (ei, ele) detaliază (să) detalieze detaliau detaliară detaliaseră
* Formă nerecomandată