|
DETORSIONÁ, detorsionez, vb. I. Tranz. A înlătura o torsiune (1). [Pr.: -si-o-] – Din torsiune. (Sursa: DEX '98 )
DETORSIONÁ vb. I. tr. (Tehn.) A înlătura o torsiune; a întinde, a destinde. [Pron. -si-o-. / et. incertă]. (Sursa: DN )
DETORSIONÁ vb. tr. (tehn.) a înlătura o torsiune, a dezrăsuci; a întinde (la loc), a destinde. (< de1- + torsiona) (Sursa: MDN )
detorsioná vb. → torsiona (Sursa: Ortografic )
| detorsiona verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) detorsiona | detorsionare | detorsionat | detorsionând | singular | plural | | detorsionează | detorsionați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | detorsionez | (să) detorsionez | detorsionam | detorsionai | detorsionasem | | a II-a (tu) | detorsionezi | (să) detorsionezi | detorsionai | detorsionași | detorsionaseși | | a III-a (el, ea) | detorsionează | (să) detorsioneze | detorsiona | detorsionă | detorsionase | | plural | I (noi) | detorsionăm | (să) detorsionăm | detorsionam | detorsionarăm | detorsionaserăm, detorsionasem* | | a II-a (voi) | detorsionați | (să) detorsionați | detorsionați | detorsionarăți | detorsionaserăți, detorsionaseți* | | a III-a (ei, ele) | detorsionează | (să) detorsioneze | detorsionau | detorsionară | detorsionaseră | * Formă nerecomandată |