DEVOTAMÉNT s. n. Atașament sincer față de o persoană sau față de o cauză și hotărârea de a o servi în orice împrejurare și fără rezerve; abnegație. – Din fr. dévouement (după devota). (Sursa: DEX '98 )

DEVOTAMÉNT n. Atașament sincer și total față de o persoană sau față de o anumită cauză. /<fr. dévouement (Sursa: NODEX )

DEVOTAMÉNT s.n. Atitudine de sacrificiu pentru cineva sau ceva; atașament față de cineva sau ceva, care merge până la sacrificiu; înclinare și hotărâre de a face orice pentru a servi pe cineva sau ceva. [< devota, cf. fr. dévouement]. (Sursa: DN )

DEVOTAMÉNT s. n. atitudine de atașament sincer față de cineva sau ceva, care merge până la sacrificiu; abnegație. (după fr. dévouement) (Sursa: MDN )

DEVOTAMÉNT s. 1. abnegație, dăruire, (înv.) devotare, sadacat. (A muncit cu ~.) 2. v. fidelitate. (Sursa: Sinonime )

devotamént s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
devotament   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular devotament devotamentul
plural
genitiv-dativ singular devotament devotamentului
plural
vocativ singular
plural