DEZAMORSÁ, dezamorséz, vb. I. Tranz. A scoate amorsa unui proiectil (pentru a-l împiedica să explodeze). – Din fr. désamorcer. (Sursa: DEX '98 )

DEZAMORSÁ vb. I. tr. 1. A înlătura o amorsă. 2. A întrerupe funcționarea unui aparat. [< fr. désamorcer]. (Sursa: DN )

DEZAMORSÁ vb. tr. 1. a înlătura o amorsă. 2. a întrerupe funcționarea unui aparat, a circulației apei printr-o instalație. 3. (fig.) a preveni desfășurarea unui proces, a potoli o stare conflictuală. (< fr. désamorcer) (Sursa: MDN )

DEZAMORSÁ vb. v. aplana, înlătura. (Sursa: Sinonime )

dezamorsá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezamorséz, 3 sg. și pl. dezamorseáză (Sursa: Ortografic )

A DEZAMORSÁ ~éz tranz. 1) (proiectile) A lipsi de amorsă, pentru a împiedica explozia. 2) (aparate) A face să-și întrerupă funcționarea. 3) fig. (stări conflictuale) A face să piardă din intensitate; a potoli; a ogoi. /<fr. désamorcer (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
dezamorsa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezamorsa dezamorsare dezamorsat dezamorsând singular plural
dezamorsea dezamorsați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezamorsez (să) dezamorsez dezamorsam dezamorsai dezamorsasem
a II-a (tu) dezamorsezi (să) dezamorsezi dezamorsai dezamorsași dezamorsaseși
a III-a (el, ea) dezamorsea (să) dezamorseze dezamorsa dezamorsă dezamorsase
plural I (noi) dezamorsăm (să) dezamorsăm dezamorsam dezamorsarăm dezamorsaserăm, dezamorsasem*
a II-a (voi) dezamorsați (să) dezamorsați dezamorsați dezamorsarăți dezamorsaserăți, dezamorsaseți*
a III-a (ei, ele) dezamorsea (să) dezamorseze dezamorsau dezamorsa dezamorsaseră
* Formă nerecomandată