Dex

DEZGÚST s. n. Aversiune pentru mâncare sau, p. ext., pentru un lucru, o persoană etc.; scârbă, silă. – Dez- + gust (după fr. dégoût). (Sursa: DEX '98 )

DEZGÚST n. Sentiment sau senzație de neplăcere față de ceva sau de cineva; repulsie; silă; aversiune; antipatie; scârbă. /dez- + gust (Sursa: NODEX )

DEZGÚST s.n. Scârbă, lipsă de gust pentru mâncare; (p. ext.) scârbă, silă (față de cineva, de ceva). [Cf. it. disgusto, fr. dégoût]. (Sursa: DN )

DEZGÚST s. n. repulsie față de unele alimente etc.; scârbă, silă. (după fr. dégoût) (Sursa: MDN )

DEZGÚST s. aversiune, greață, îngrețoșare, oroare, repulsie, scârbă, silă, (livr.) repugnanță, (rar) nesuferire, (pop. și fam.) lehamite, (înv.) urât, (pop. fig.) saț. (Simte un ~ de neînvins.) (Sursa: Sinonime )

dezgúst s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări

dezgust substantiv neutru		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	dezgust	dezgustul
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	dezgust	dezgustului
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

dezgusta verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) dezgusta	dezgustare	dezgustat	dezgustând	singular	plural
		(a) dezgusta	dezgustare	dezgustat	dezgustând	dezgustă	dezgustați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	dezgust	(să) dezgust	dezgustam	dezgustai	dezgustasem
	a II-a (tu)	dezguști	(să) dezguști	dezgustai	dezgustași	dezgustaseși
	a III-a (el, ea)	dezgustă	(să) dezguste	dezgusta	dezgustă	dezgustase
plural	I (noi)	dezgustăm	(să) dezgustăm	dezgustam	dezgustarăm	dezgustaserăm, dezgustasem*
	a II-a (voi)	dezgustați	(să) dezgustați	dezgustați	dezgustarăți	dezgustaserăți, dezgustaseți*
	a III-a (ei, ele)	dezgustă	(să) dezguste	dezgustau	dezgustară	dezgustaseră

* Formă nerecomandată