DEZINFECTÁ, dezinfectez, vb. I. Tranz. A distruge germenii patogeni din afara organismului, pentru a împiedica orice contaminare. – Din fr. désinfecter. (Sursa: DEX '98 )
DEZINFECTÁ vb. I. tr. A distruge microorganismele animale și vegetale producătoare de boli. [Cf. fr. désinfecter]. (Sursa: DN )
DEZINFECTÁ vb. tr. a distruge germenii patogeni din afara organismului, în scopul împiedicării contaminării. (< fr. désinfecter) (Sursa: MDN )
DEZINFECTÁ vb. (MED.) 1. a curăța. (A ~ o plagă.) 2. v. steriliza. (Sursa: Sinonime )
dezinfectá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezinfectéz, 3 sg. și pl. dezinfecteáză (Sursa: Ortografic )
A DEZINFECTÁ ~éz tranz. (spații, suprafețe, produse alimentare etc.) A trata cu un dezinfectant. /<fr. désinfecter (Sursa: NODEX )
A dezinfecta ≠ a infecta (Sursa: Antonime )
Declinări/Conjugări
dezinfecta   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezinfecta dezinfectare dezinfectat dezinfectând singular plural
dezinfectează dezinfectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezinfectez (să) dezinfectez dezinfectam dezinfectai dezinfectasem
a II-a (tu) dezinfectezi (să) dezinfectezi dezinfectai dezinfectași dezinfectaseși
a III-a (el, ea) dezinfectează (să) dezinfecteze dezinfecta dezinfectă dezinfectase
plural I (noi) dezinfectăm (să) dezinfectăm dezinfectam dezinfectarăm dezinfectaserăm, dezinfectasem*
a II-a (voi) dezinfectați (să) dezinfectați dezinfectați dezinfectarăți dezinfectaserăți, dezinfectaseți*
a III-a (ei, ele) dezinfectează (să) dezinfecteze dezinfectau dezinfectară dezinfectaseră
* Formă nerecomandată