DIAGNÓSTIC, diagnostice, s. n. Determinarea precisă a bolii de care suferă cineva, pe baza datelor clinice și a examenelor de laborator; diagnoză. [Pr.: di-ag-] – Din fr. diagnostic. (Sursa: DEX '98 )

DIAGNÓSTIC s.n. 1. Determinare precisă a unei boli după manifestările pe care le prezintă; diagnoză. ♦ (Fig.) Previziune, ipoteză trasă din anumite semne. 2. (Cib.) Metodă de depistare și eventual de corijare fie a erorilor într-un program, fie efectul slăbiciunilor în circuitul unui ordinator. [Pl. -ce, -curi. / < fr. diagnostic, cf. gr. diagnostikos – care cunoaște]. (Sursa: DN )

DIAGNÓSTIC s. n. 1. determinarea de către medic a unei boli pe baza manifestărilor clinice și de laborator; diagnoză. 2. (fig.) previziune, ipoteză pornind de la anumite semne. (< fr. diagnostic, gr. diagnostikos) (Sursa: MDN )

DIAGNÓSTIC s. (MED.) diagnoză. (Sursa: Sinonime )

diagnóstic s. n. (sil. di-a-; mf. -gnos-), pl. diagnóstice (Sursa: Ortografic )

DIAGNÓSTIC ~ce n. med. Identificare a unei boli după simptome sau după rezultatele examenului de laborator; diagnoză. [Sil. di-ag-] /<fr. diagnostic (Sursa: NODEX )