DILÚVIU, diluvii, s. n. 1. Potopul amintit în Biblie; p. gener. potop. 2. (Geol.) Pleistocen. – Din fr., lat. diluvium. (Sursa: DEX '98 )

DILÚVIU s.n. 1. (Rel.) Revărsare catastrofală de ape despre care se pomenește în Biblie; potopul biblic. 2. Revărsare de ape, cu furtună și ploi torențiale; potop. 3. (Geol.) Pleistocen. [Pron. -viu. / < lat. diluvium, it. diluvio]. (Sursa: DN )

DILÚVIU s. f.. 1. potopul biblic; (p. ext.) revărsare de ape, cu furtună și ploi torențiale; potop. 2. pleistocen. (< fr., lat. diluvium) (Sursa: MDN )

DILÚVIU s. v. glaciar, pleistocen, potop. (Sursa: Sinonime )

dilúviu (potop) s. n. [-viu pron. -viu], art. dilúviul; pl. dilúvii, art. dilúviile (sil. -vi-i-) (Sursa: Ortografic )

DILÚVIU ~i n. 1) Inundație de mari proporții, care îneacă totul; potop biblic. 2) Perioadă glaciară din istoria omenirii; pleistocen. [Sil. -lu-viu] /<fr. lat. diluvium (Sursa: NODEX )