DISCHINEZÍE, dischinezii, s. f. Greutate în mișcări a unei persoane sau la mișcarea unui organ. ◊ Dischinezie biliară = încetinire a secreției biliare. – Din fr. dyscinésie. (Sursa: DEX '98 )

DISCHINEZÍE s.f. Alterare a mecanismelor de reglare a activității motorii a organelor contractile; paralizie incompletă. ◊ Dischinezie biliară = încetinire a secreției biliare. [Gen. -iei, scris și diskinezie. / < fr. dyskinésie, cf. gr. dys – dificil, kinesis – mișcare]. (Sursa: DN )

DISCHINEZÍE s. f. tulburare a mecanismelor de reglare a activității motorii viscerale. ♦ ~ biliară = încetinire a secreției biliare. (< germ. Dyskinesie, fr. dyscinésie) (Sursa: MDN )

dischinezíe s. f., art. dischinezía, g.-d. art. dischinezíei; pl. dischinezíi, art. dischinezíile (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
dischinezie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dischinezie dischinezia
plural dischinezii dischineziile
genitiv-dativ singular dischinezii dischineziei
plural dischinezii dischineziilor
vocativ singular dischinezie, dischinezio
plural dischineziilor