DISCONFÓRT s. n. Lipsă de confort. ♦ Stare neplăcută de nesiguranță, de insatisfacție. – Din engl. discomfort. (Sursa: DEX '98 )

DISCONFÓRT n. 1) Lipsă a confortului. 2) Stare de nesiguranță, de insatisfacție. /<engl. disconfort (Sursa: NODEX )

DISCONFÓRT s.n. (Liv.) Situație, stare lipsită de confort, stare ușor neplăcută de nesiguranță. [< engl. discomfort]. (Sursa: DN )

DISCONFÓRT s. n. 1. lipsă de confort. ◊ stare neplăcută de nesiguranță, de insatisfacție. 2. (biol.) tulburare a stării normale a unui organism, cauzată de diverși factori de mediu. (< engl. discomfort) (Sursa: MDN )

DISCONFÓRT s. inconfort. (Stare de ~.) (Sursa: Sinonime )

disconfórt s. n. (Sursa: Ortografic )