DISFAGÍE, disfagii, s. f. (Med.) Dificultate în înghițirea alimentelor. – Din fr. dysphagie. (Sursa: DEX '98 )

DISFAGÍE s.f. Greutate la înghițit. [Gen. -iei. / < fr. dysphagie, cf. gr. dys – dificil, phagein – a mânca]. (Sursa: DN )

DISFAGÍE s. f. dificultate în deglutiție. (< fr. dysphagie) (Sursa: MDN )

disfagíe s. f. (sil. dis-), art. disfagía, g.-d. disfagíi, art. disfagíei (Sursa: Ortografic )