DISIDÉNT, -Ă, disidenți, -te, s. m. și f. Persoană care are păreri sau opinii deosebite față de colectivitatea, organizația etc. din care face parte. ◊ (Adjectival) Grup disident. [Var.: dizidént, -ă s. m. și f.] – Din fr. dissident, lat. dissidens, -ntis. (Sursa: DEX '98 )

DISIDÉNT, -Ă s.m. și f. Persoană ale cărei păreri, opinii sunt deosebite de ale majorității. [Var. dizident, -ă s.m.f. / cf. fr. dissident, lat. dissidens]. (Sursa: DN )

DISIDÉNT, -Ă s. m. f. cel ale cărui păreri, convingeri (politice) sunt deosebite de ale majorității sau ale unui grup din care face parte. (< fr. dissident, lat. dissidens) (Sursa: MDN )

disidént s. m., pl. disidénți (Sursa: Ortografic )

DISIDÉNT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care manifestă disidență. /<fr. dissident, lat. dissidens, ~ntis (Sursa: NODEX )