|
DISTORSIONÁ, distorsionéz, vb. I. Intranz. (Despre aparate) A produce distorsiune (1). [Pr.: -si-o-] – De la distorsiune. (Sursa: DEX '98 )
DISTORSIONÁ vb. I. tr. A produce distorsiune; a deforma. [Pron. -si-o-. / < distorsiune]. (Sursa: DN )
DISTORSIONÁ vb. intr. (despre aparate) a produce distorsiune (1). (< distorsi/une/ + -ona) (Sursa: MDN )
distorsioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. distorsionéz, 3 sg. și pl. distorsioneáză (Sursa: Ortografic )
| distorsiona verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) distorsiona | distorsionare | distorsionat | distorsionând | singular | plural | | distorsionează | distorsionați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | distorsionez | (să) distorsionez | distorsionam | distorsionai | distorsionasem | | a II-a (tu) | distorsionezi | (să) distorsionezi | distorsionai | distorsionași | distorsionaseși | | a III-a (el, ea) | distorsionează | (să) distorsioneze | distorsiona | distorsionă | distorsionase | | plural | I (noi) | distorsionăm | (să) distorsionăm | distorsionam | distorsionarăm | distorsionaserăm, distorsionasem* | | a II-a (voi) | distorsionați | (să) distorsionați | distorsionați | distorsionarăți | distorsionaserăți, distorsionaseți* | | a III-a (ei, ele) | distorsionează | (să) distorsioneze | distorsionau | distorsionară | distorsionaseră | * Formă nerecomandată |