DIZENTERÍE, dizenterii, s. f. Boală infecțioasă contagioasă care se manifestă prin ulcerații intestinale, dureri abdominale violente și diaree cu sânge. – Din fr. dysenterie, lat. dysenteria. (Sursa: DEX '98 )

DIZENTERÍE s.f. Boală infectocontagioasă, manifestată prin dureri, ulcerații pe intestine și diaree cu sânge. [Gen. -iei, var. dezinterie s.f. / < fr. dysentérie, cf. lat. dysenteria < gr. dys – greu, entera – viscere, măruntaie]. (Sursa: DN )

DIZENTERÍE s. f. boală infecțioasă manifestată prin dureri abdominale, tenesme, ulcerații pe intestine și diaree cu sânge. (< fr. dysentérie, lat. dysenteria) (Sursa: MDN )

DIZENTERÍE s. (MED.) (pop.) treapăd, vintre, (înv. și reg.) scursură, (reg.) pântecare, pântecărie, (înv.) apa-trândului. (Sursa: Sinonime )

dizenteríe s. f. (sil. mf. diz-), art. dizentería, g.-d. art. dizenteríei; pl. dizenteríi, art. dizenteríile (sil. -ri-i-) (Sursa: Ortografic )

DIZENTERÍE ~i f. Boală infecțioasă, caracterizată prin dureri acute, ulcerații intestinale și diaree cu sânge. [Art. dizenteria; G.-D. dizenteriei; Sil. -ri-e] /<fr. dysenterie, lat. dysenteria (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
dizenterie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dizenterie dizenteria
plural dizenterii dizenteriile
genitiv-dativ singular dizenterii dizenteriei
plural dizenterii dizenteriilor
vocativ singular dizenterie, dizenterio
plural dizenteriilor