EFÍGIE, efigii, s. f. Reprezentare în relief pe monede, medalii etc. a chipului unei persoane. – Din fr. effigie, lat. effigies. (Sursa: DEX '98 )

EFÍGIE s.f. Chipul unui suveran, al unui șef de stat, reprezentat pe o monedă, pe o medalie etc. ♦ (Rar) Imagine a unei persoane; portret care redă doar asemănarea fizică. [Pron. -gi-e, gen. -iei. / < fr., it. effigie, cf. lat. effigies – imagine]. (Sursa: DN )

EFÍGIE s. f. chipul unui suveran, al unui om de stat, de știință etc., reprezentat pe o monedă, medalie, marcă poștală. ◊ imagine a unei persoane; portret care redă doar asemănarea fizică. (< fr. effigie, lat. effigies) (Sursa: MDN )

EFÍGIE s. chip, (prin Munt.) tabă. (~ a unei medalii.) (Sursa: Sinonime )

efígie s. f. (sil. -gi-e), art. efígia (sil. -gi-a), g.-d. art. efígiei; pl. efígii, art. efígiile (sil. -gi-i) (Sursa: Ortografic )

EFÍGIE ~i f. Reprezentare în relief a figurii unei personalități pe o monedă sau pe o medalie. [G.-D. efigiei; Sil. -gi-e] /<fr. effigie, lat. effigies (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
efigie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular efigie efigia
plural efigii efigiile
genitiv-dativ singular efigii efigiei
plural efigii efigiilor
vocativ singular efigie, efigio
plural efigiilor