EGOTÍSM s. n. Atitudine individualistă care provine din acordarea unei importanțe exagerate propriei persoane. – Din fr. égotisme. (Sursa: DEX '98 )

EGOTÍSM n. Părere exagerată despre propria persoană, despre meritele și acțiunile proprii. /<fr. égotisme (Sursa: NODEX )

EGOTÍSM s.n. Purtare, atitudine caracterizată prin acordarea unei importanțe exagerate propriei individualități, propriei persoane. ♦ Cult al propriului eu; egolatrie, egocentrism. ♦ (La Stendhal) Studiu detaliat efectuat de un scriitor asupra propriei individualități. [< fr. égotisme, it. egotismo, cf. lat. ego – eu]. (Sursa: DN )

EGOTÍSM s. n. cult al propriului eu; egolatrie, egocentrism. ◊ (la Stendhal) studiu detaliat efectuat de un scriitor asupra propriei individualități. (< fr. égotisme) (Sursa: MDN )

EGOTÍSM s. v. egocentrism. (Sursa: Sinonime )

Egotism ≠ altruism (Sursa: Antonime )

egotísm s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
egotism   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular egotism egotismul
plural
genitiv-dativ singular egotism egotismului
plural
vocativ singular
plural