ELÁN2, elanuri, s. n. 1. Însuflețire creatoare; avânt, entuziasm. 2. (Sport) Complex de mișcări și de procedee executate, în vederea efectuării unei sărituri sau a unei aruncări. – Din fr. élan. (Sursa: DEX '98 )

ELÁN2 ~uri n. 1) Imbold lăuntric puternic, care înlesnește realizarea unei acțiuni; entuziasm; exaltare; înflăcărare; ardoare; avânt. 2) sport Mișcare sau ansamblu de mișcări efectuate în scopul de a-și lua avânt. /<fr. élan (Sursa: NODEX )

ELÁN s.n. Avânt, însuflețire, entuziasm. ♦ Complex de mișcări și de procedee care ajută la efectuarea unei sărituri sau a unei aruncări. [< fr. élan]. (Sursa: DN )

ELÁN2 s. n. avânt, însuflețire, entuziasm. ◊ (sport) complex de mișcări și de procedee care ajută la efectuarea unei sărituri sau aruncări. (< fr. élan) (Sursa: MDN )

ELÁN s. 1. v. entuziasm. 2. v. avânt. (Sursa: Sinonime )

elán (entuziasm, avânt) s. n., pl. elánuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
elan (avânt; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular elan elanul
plural elanuri elanurile
genitiv-dativ singular elan elanului
plural elanuri elanurilor
vocativ singular
plural