ELUCIDÁ, elucidez, vb. I. Tranz. A clarifica, a desluși, a limpezi, a lămuri o problemă până atunci confuză. – Din fr. élucider, lat. elucidare. (Sursa: DEX '98 )

ELUCIDÁ vb. I. tr. A clarifica, a limpezi, a lămuri, a desluși. [< it. elucidare, fr. élucider, cf. lat. lucidus – clar, lămurit]. (Sursa: DN )

ELUCIDÁ vb. tr. a clarifica, a limpezi, a lămuri o problemă. (< fr. élucider, lat. lucidare) (Sursa: MDN )

ELUCIDÁ vb. v. lămuri. (Sursa: Sinonime )

elucidá vb., ind. prez. 1 sg. elucidéz, 3 sg. și pl. elucideáză (Sursa: Ortografic )

A ELUCIDÁ ~éz tranz. (probleme, chestiuni, situații confuze) A face să devină clar; a clarifica; a lămuri; a limpezi; a desluși. /<fr. élucider, lat. elucidare (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
elucida   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) elucida elucidare elucidat elucidând singular plural
elucidea elucidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) elucidez (să) elucidez elucidam elucidai elucidasem
a II-a (tu) elucidezi (să) elucidezi elucidai elucidași elucidaseși
a III-a (el, ea) elucidea (să) elucideze elucida elucidă elucidase
plural I (noi) elucidăm (să) elucidăm elucidam elucidarăm elucidaserăm, elucidasem*
a II-a (voi) elucidați (să) elucidați elucidați elucidarăți elucidaserăți, elucidaseți*
a III-a (ei, ele) elucidea (să) elucideze elucidau elucida elucidaseră
* Formă nerecomandată