« Back
ELUDÁRE, eludări, s. f. Acțiunea de a eluda și rezultatul ei. – V. eluda. (Sursa: DEX '98 )
ELUDÁRE s.f. Acțiunea de a eluda și rezultatul ei. [< eluda]. (Sursa: DN )
ELUDÁRE s. evitare, ocolire. (~ prevederilor legale.) (Sursa: Sinonime )
eludáre s. f., g.-d. art. eludării; pl. eludări (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
eluda   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) eluda eludare eludat eludând singular plural
eludează eludați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) eludez (să) eludez eludam eludai eludasem
a II-a (tu) eludezi (să) eludezi eludai eludași eludaseși
a III-a (el, ea) eludează (să) eludeze eluda eludă eludase
plural I (noi) eludăm (să) eludăm eludam eludarăm eludaserăm, eludasem*
a II-a (voi) eludați (să) eludați eludați eludarăți eludaserăți, eludaseți*
a III-a (ei, ele) eludează (să) eludeze eludau eludară eludaseră
* Formă nerecomandată

eludare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular eludare eludarea
plural eludări eludările
genitiv-dativ singular eludări eludării
plural eludări eludărilor
vocativ singular eludare, eludareo
plural eludărilor