EMISTÍH, emistihuri, s. n. Fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers (despărțite prin cezură). [Var.: hemistíh s. n.] – Din fr. hémistiche, lat. hemistichium. (Sursa: DEX '98 )

EMISTÍH s.n. Fiecare dintre cele două jumătăți de vers despărțite prin cezură. [Var. hemistih s.n. / < fr. hémistiche, cf. gr. hemi – jumătate, stichos – vers]. (Sursa: DN )

EMISTÍH s. n. fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers, despărțite prin cezură. (< fr. hémistiche, lat. hemistichium) (Sursa: MDN )

EMISTÍH s. (LIT.) (înv.) semistih. (~ al unui vers.) (Sursa: Sinonime )

emistíh s. n. (sil. mf. -stih), pl. emistíhuri (Sursa: Ortografic )

EMISTÍH ~uri n. Fiecare dintre cele două jumătăți ale unui vers, despărțite de cezură. [Sil. -mi-stih] /<fr. hémistiche, lat. hemistichium (Sursa: NODEX )