EMÚL, emuli, s. m. Persoană care se străduiește să egaleze sau să întreacă pe cineva într-un domeniu de activitate. – Din fr. émule, lat. aemulus. (Sursa: DEX '98 )

EMÚL ~i m. Persoană care se străduiește să egaleze sau să întreacă pe cineva. /<fr. émule, lat. aemulus (Sursa: NODEX )

EMÚL s.m. Rival, concurent (mai ales în artă, în știință). [Cf. fr. émule, lat. aemulus]. (Sursa: DN )

EMÚL s. m. rival, concurent (într-un domeniu). (< fr. émule, lat. aemulus) (Sursa: MDN )

EMÚL s. v. concurent. (Sursa: Sinonime )

emúl s. m., pl. emúli (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
emul   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular emul emulul
plural emuli emulii
genitiv-dativ singular emul emulului
plural emuli emulilor
vocativ singular
plural