ENTUZIÁSM, entuziasme, s. n. Stare de însuflețire puternică; avânt, înflăcărare; pasiune (în vorbire), exaltare. [Pr.: -zi-asm] – Din fr. enthousiasme. (Sursa: DEX '98 )

ENTUZIÁSM n. Imbold lăuntric puternic care înlesnește realizarea unei acțiuni; exaltare; elan; avânt; înflăcărare; ardoare. [Sil. en-tu-zi-asm] /<fr. enthousiasme (Sursa: NODEX )

ENTUZIÁSM s.n. Însuflețire puternică, avânt, înflăcărare; exaltare; emoție extraordinară. [Pron. -zi-asm, pl. -me, -muri. / < fr. enthousiasme, it. entusiasmo, cf. gr. enthousiasmos – emoție puternică]. (Sursa: DN )

ENTUZIÁSM s. n. însuflețire puternică, avânt, înflăcărare; exaltare. (< fr. enthousiasme, gr. enthousiasmos) (Sursa: MDN )

ENTUZIÁSM s. ardoare, avânt, elan, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pasiune, patimă, pornire, (livr.) fervență, fervoare, patos, (rar) ardență, (Mold.) ahotă, (înv.) porneală, săltare, (fig.) aprindere, căldură, flacără, foc, pojar, suflu, zbor. (~ specific tinereții.) (Sursa: Sinonime )

entuziásm s. n. (sil. -zi-asm), pl. entuziásme (Sursa: Ortografic )