ESCROCHERÍE, escrocherii, s. f. Infracțiune care constă în înșelarea unei persoane prin mijloace frauduloase în scopul obținerii unor profituri; faptă de escroc; înșelăciune, pungășie, șarlatanie. – Din fr. escroquerie. (Sursa: DEX '98 )

ESCROCHERÍE s.f. Faptă de escroc; înșelătorie, pungășie, șarlatanie. [Gen. -iei, var. excrocherie s.f. / cf. fr. escroquerie]. (Sursa: DN )

ESCROCHERIE s. f. înșelătorie, pungășie, șarlatanie. ◊ înșelăciune, fraudă. (< fr. escroquerie) (Sursa: MDN )

ESCROCHERÍE s. 1. v. fraudă. 2. hoție, impostură, înșelăciune, înșelătorie, pungășeală, pungășie, șarlatanie, șmecherie, (livr.) tripotaj, (rar) șarlatanerie, șarlatanism, șmecherlâc, (pop. și fam.) pezevenclâc, potlogărie, (Mold.) șolticărie, (înv.) calpuzanlâc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (înv., în Mold.) șulerie, (fam.) coțcărie, matrapazlâc, pehlivănie, pișicherlâc, șmechereală, (înv. fam.) coțcă, (fig.) panglicărie, scamatorie. (Se ține de ~ii.) (Sursa: Sinonime )

escrocheríe s. f., art. escrochería, g.-d. art. escrocheríei; pl. escrocheríi, art. escrocheríile (Sursa: Ortografic )

ESCROCHERÍE ~i f. Faptă de escroc; șarlatanie; potlogărie; coțcărie; impostură. /<fr. escroquerie (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
escrocherie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular escrocherie escrocheria
plural escrocherii escrocheriile
genitiv-dativ singular escrocherii escrocheriei
plural escrocherii escrocheriilor
vocativ singular escrocherie, escrocherio
plural escrocheriilor