ESTÉT, -Ă, esteți, -te, s. m. și f. Persoană care aderă la concepțiile estetismului, adept al estetismului; estetizant. – Din fr. esthète. (Sursa: DEX '98 )

ESTÉT, -Ă s.m. și f. Cel care înțelege arta, cel căruia îi place arta; adept al estetismului. ♦ (Peior.) Om care aplică (uneori exagerat sau mecanic) normele estetice în diferite situații. [< fr. esthète, it. esteta, cf. gr. aisthetes – simțitor, cel care simte]. (Sursa: DN )

ESTÉT, -Ă s. m. f. adept al estetismului; estetist. (< fr. esthète) (Sursa: MDN )

ESTÉT s. estetizant. (Sursa: Sinonime )

estét s. m., pl. estéți (Sursa: Ortografic )

ESTÉT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Adept al estetismului. /<fr. esthete (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
estet   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular estet estetul este esteta
plural esteți esteții estete estetele
genitiv-dativ singular estet estetului estete estetei
plural esteți esteților estete estetelor
vocativ singular
plural