etimológă s. f., g.-d. art. etimológei; pl. etimológe (Sursa: Ortografic )

ETIMOLÓG, -Ă, etimologi, -ge, s. m. și f. Specialist în etimologie; etimologist (1). – Din etimologie (derivat regresiv). (Sursa: DEX '98 )

ETIMOLÓG, -Ă s.m. și f. Etimologist. [Cf. germ. Etymolog, it. etimologo]. (Sursa: DN )

ETIMOLÓG, -Ă s. m. f. etimologist (1). (< etimologie) (Sursa: MDN )

etimológ s. m., pl. etimológi (Sursa: Ortografic )