EUFÓRIC, -Ă, euforici, -ce, adj. De euforie, care se referă la euforie, care provoacă euforia. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphorique. (Sursa: DEX '98 )

EUFÓRIC, -Ă adj. De euforie. [< fr. euphorique]. (Sursa: DN )

EUFÓRIC, -Ă I. adj. referitor la euforie. II. adj., s. m. f. (om cu temperament) înclinat spre euforie. (< fr. euphorique) (Sursa: MDN )

eufóric adj. m. (sil. e-u-), pl. eufórici; f. sg. eufórică, pl. eufórice (Sursa: Ortografic )

EUFÓRIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de euforie; propriu euforiei. 2) Care provoacă euforie. /<fr. euphorique (Sursa: NODEX )