EXCELÁ, excelez, vb. I. Intranz. A se deosebi, a se remarca, a se distinge în mod deosebit (într-un domeniu). – Din fr. exceller, lat. excellere. (Sursa: DEX '98 )

EXCELÁ vb. I. intr. A fi superior, a fi mai presus (într-un domeniu), a se distinge. [Pron. ecs-ce-. / cf. fr. exceller, lat. excellere]. (Sursa: DN )

EXCELÁ vb. intr. a se remarca, a se distinge în mod deosebit (într-un domeniu). (< fr. exceller, lat. excellere) (Sursa: MDN )

excelá vb., ind. prez. 1 sg. exceléz, 3 sg. și pl. exceleáză (Sursa: Ortografic )

A EXCELÁ ~éz intranz. A se manifesta în mod deosebit; a se distinge; a se remarca; a se impune; a bria; a se ilustra; a se evidenția; a se afirma. /<fr. exceller, lat. excellere (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
excela   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) excela excelare excelat excelând singular plural
excelea excelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) excelez (să) excelez excelam excelai excelasem
a II-a (tu) excelezi (să) excelezi excelai excelași excelaseși
a III-a (el, ea) excelea (să) exceleze excela excelă excelase
plural I (noi) excelăm (să) excelăm excelam excelarăm excelaserăm, excelasem*
a II-a (voi) excelați (să) excelați excelați excelarăți excelaserăți, excelaseți*
a III-a (ei, ele) excelea (să) exceleze excelau excela excelaseră
* Formă nerecomandată