EXTINCTÓR, -OÁRE, extinctori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care are proprietatea de a stinge. 2. S. n. Aparat care servește la stingerea incendiilor; stingător. – Din fr. extincteur, lat. extinctor, -oris. (Sursa: DEX '98 )

EXTINCTÓR, -OÁRE adj., s.n. (Aparat) pentru stingerea incendiilor; stingător. [< fr. extincteur]. (Sursa: DN )

EXTINCTÓR, -OÁRE I. adj. care are proprietatea de a stinge. II. s. n. stingător de incendii. (< fr. extincteur, lat. extinctor) (Sursa: MDN )

EXTINCTÓR s. v. stingător. (Sursa: Sinonime )

extinctór adj. m. (sil. -tinc-), pl. extinctóri; f. sg. și pl. extinctoáre (Sursa: Ortografic )

extinctór s. n. (sil. -tinc-), pl. extinctoáre (Sursa: Ortografic )

EXTINCTÓR ~oáre n. Aparat pentru stingerea incendiilor; stingător. [Sil. ex-tinc-tor] /<fr. extincteur, lat. extinctor, ~oris (Sursa: NODEX )