EXTROVERTÍT, -Ă adj. v. extravertit. (Sursa: DEX '98 )
EXTROVERTÍT, -Ă adj. v. extravertit. (Sursa: DN )
extravertít/extrovertít adj. m., pl. extravertíți/extrovertíți; f. extravertítă/extrovertítă, pl. extravertíte/extrovertíte (Sursa: DOOM 2 )
extrovertit adjectiv | masculin | feminin | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | extrovertit | extrovertitul | extrovertită | extrovertita | plural | extrovertiți | extrovertiții | extrovertite | extrovertitele | genitiv-dativ | singular | extrovertit | extrovertitului | extrovertite | extrovertitei | plural | extrovertiți | extrovertiților | extrovertite | extrovertitelor | vocativ | singular | — | — | plural | — | — |
|