EZOTERÍSM s. n. Transmitere a unei doctrine, a unui ritual etc. numai unui număr restrâns de inițiați. – Din fr. ésotérisme. (Sursa: DEX '98 )

EZOTERÍSM s.n. Transmiterea (în antichitate și în evul mediu) a unei doctrine filozofice numai unui număr restrâns de inițiați. [Var. esoterism s.n. / < fr. ésotérisme]. (Sursa: DN )

EZOTERÍSM s. n. 1. transmiterea (în antichitate și în evul mediu) a unei doctrine filozofice numai unui număr restrâns de inițiați. 2. caracter ezoteric. (< fr. ésotérisme) (Sursa: MDN )

ezoterísm s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
ezoterism   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ezoterism ezoterismul
plural
genitiv-dativ singular ezoterism ezoterismului
plural
vocativ singular
plural